Constantin Porfirogenetul – Carte de invatatura pentru fiul sau Romanos
           37. Poporul pecenegilor

           Sa stii, ca la inceput, pecenegii isi aveau salasele pe linga riul Ati de asemenea si linga riul Gheih, avind vecini in granita pe chazari si pe asa-numitii uzi. Cu cincizeci de ani in urma, numitii uzi intelegandu-se cu hazarii si dind razboi contra pecenegilor, au fost mai puternici si i-au izgonit din tara lor; si pina in ziua de azi o detinura numitii uzi. Pecenegii in fuga lor umblind incolo si incoace, cautind mereu un loc pentru salasluirea lor, au ajuns in tara stapinita de ei astazi; acolo au dat peste turci (vezi Nota 1), care locuiau intr-insa; biruindu-I cu razboi pe acestia, i-au izgonit; si si-au asezat salasele in ea si stapinesc, precum s-a spus, o tara ca aceasta pina in ziua de azi, rastimp de cincizeci de ani.
           Sa stii ca toata tara pecenegilor se imparte in opt provincii, cu tot atitia domnitori. Provinciile sint acestea: numele celei dintai este Irtim, al celei de-a doua Tur, a treia Ghyla, a patra Culpei, a cincea Haraboi, a sasea Talmat, a saptea Hopon, a opta Topon. Pe vremea cind pecenegii au fost izgoniti din tara lor, aveau domnitori in provincia Irtim pe Vaitas, in Tur pe Cuel, in Ghyla pe Curcute, in Culpei pe Ipaos, in Haraboi pe Caidum, in provincia Talmat pe Costar, in Hopon pe Ghiazi, in provincia Topon pe Vatas. Dupa moartea lor au mostenit domniile feciorii fratilor acestora. Caci la ei e lege si a ramas in vigoare un vechi asezamint sa nu aiba voie sa transmita demnitatile asupra copiilor sau fratilor lor, ci pentru cei ce le-au dobindit e de ajuns sa domneasca ei insisi pina sfirsitul vietii, dupa moarte sa prefere alegerea sau a unui var primar al lor, sau a baietilor unor veri primari, ca demnitatea sa nu treaca nicidecum numai asupra unei parti din neamul lor, ci si asupra celor de alaturea, si ca ei sa mosteneasca si sa fie urmasi in rangul de onoare; dar nici dintr-un neam strain nu poate sa se substituie careva si sa devina domnitor. Cele opt provincii se impart in patruzeci de parti si in fruntea acestora stau domnitori mai mici.
           Sa stii ca patru semintii ale pecenegilor, anume provincia Cuartitur si provincia Sirucalpei si provincia Vorotalmat si porvincia Vulatopon sint asezate dincolo de riul Nipru, inspre partile de rasarit-miazanoapte, orientandu-se spre Uzia si Hazaria si Alania si spre Herson si spre celelalte regiuni. Celelalte patru semintii insa sint asezate dincoace de riul Nipru, spre apus-miazanoapte; anume provincia Ghiazihopon vecina cu Bulgaria, provincia Ghyla de Jos, vecina cu Turcia (vezi Nota 2), provincia Haraboi, vecina cu Rusia, provincia Iavdiertim, vecina cu localitatile tributare Rusiei, atit ultinilor, cit si dervleninilor si lenzeninilor si celorlalti slavi. Patinachia se intinde cinci zile de drum de la Uzia si Hazaria, sase zile de drum de la Alania, zece zile de drum de la Mordia, o zi de drum de la Rusia, patru zile de drum de la Turcia (vezi Nota 3), de la Bulgaria un drum de o jumatate de zi, de Herson (vezi Nota 4) e foarte aproape si mai aproape de Bospor (vezi Nota 5).
           Sa stii ca, pe vremea cind pecenegii au fost izgoniti din tara lor, unii dintre ei s-au razgindit si, de bunavoie, au ramas acolo si au locuit impreuna cu numitii uzi; si pina acuma traiesc intre ei, deosebindu-se de ei prin astfel de semne, incit se pot recunoaste si vedea cine au fost si cum s-a intimplat de au fost despartiti de ai lor; camasile lor sint mai scurte, anume pina la genunchi, si minecile retezate de la coate, ca si cum ar voi sa arate prin aceasta ca le-au fost luate ale lor si au fost despartiti cu de-a sila de cei de un neam cu ei.
           Sa stii ca dincoace de Nipru (vezi Nota 6) , in partea orientata spre Bulgaria, la vadurile de trecere ale acestui riu sint orase pustii, parasite: mai intii un oras numit de pecenegi Aspron, deoarece pietrele din zidul lui de imprejmuire par la vedere albicioase, al doilea oras Tungate, al treilea oras Cracnacate, al patrulea Salmacate, al cincilea Sacanate, al saselea oras Ghiencate. In ruinele mai vechi se recunosc si unele urme de biserici si cruci cioplite din tuf (vezi Nota 7) , din cauza aceasta dainuie la unii si traditia ca romeii isi aveau odinioara asezarile pe acolo.
           Sa stii ca pecenegii sint numiti si “Cangar”, dar nu toti, ci numai populatia din trei provincii doar: din Iavdiirtine si Cuartitur si Havuxinghyla, ca unii ce sint mai viteji si mai de neam decit ceilalti; caci aceasta o arata denumirea de “Cangar”.
           
           Nota 1. P. Diaconu, Les Petcheneges du Bas-Danube au X-e siecle, in “Dacia”, N.S., XI (7691), 259-270 (dupa “Byzantinische Zeitschrift”, 61 (1968), 202). Vezi p.15, nota 2. Ungurii nu ajunsesera inca in Ungaria de azi.
           Nota 2 si nota 3 vezi p. 15, nota 2
           Nota 4 si nota 5. Herson si Bospor, orase in Crimeea
           Nota 6. Asa e transmis de manuscrise; dar nu putini savanti sint de parere ca trebuie scris “Nistru”.
           Nota 7. Pietre poroase.

 
Acest site a fost creat in 25 Noiembrie 2007 si revizuit la 8 noiembrie 2009
bogdan@taramotilor.ro

Visitor Counter by Digits