CAPITOLUL XXXVIII
            CATEVA SCRISORI INEDITE ASUPRA EVENIMENTELOR REVOLUTIEI DIN ANII 1848/49

            Asupra revolutiei din Tara Motilor, care a isbucnit in Octombre 1848 si a durat pana aproape de sfarsitul lunei August 1849, s-a scris mult si desigur se va mai scrie, poate si mai mult, dupa ce vor fi date la iveala si cunoscute toate documentele si scrisorile timpului.
            Dintre publicatiile aparute pana azi in aceasta chestiune, cele mai importante sunt desigur raportul lui Avram Iancu si apoi rapoartele celorlalti prefecti ai legiunilor.
            Pe ici pe colo mai ies din cand in cand la iveala si alte documente din timpul acela, nepublicate inca.
            Din randul acestor documente nepublicate inca fac parte scrisorile ce urmeaza mai jos, pe cari le-am gasit in Muzeul judetean din Deva, amabilitatii bunului si distinsului meu amic dr. Petru Groza, fost ministru. Intrucat toate aceste scrisori sunt privitoare la luptele din muntii Abrudului dintre Romani si Unguri, scotand in relief greutatile pe cari au avut sa le indure prefectii si tribunii, comandanti ai legiunilor revolutionare, cu diferiti oameni slabi de inger din aceste legiuni, fie din cauza imprejurarilor, fie din cauza caracterului lor timid – caci au existat de acestia si pe atunci si vor exista cat va fi lumea – cred ca fac un serviciu istoricilor, cari vor scrie odata istoria critica a evenimentelor din 1848/49, publicandu-le in intregime, asa precum au fost copiate de prietenul meu Vasile Barlutiu, preot in Teius, care in tot cursul acestei lucrari mi-a dat un sprijin real si calduros.
            Iata scrisorile prefectului Buteanu catre Avram Iancu in intervalul dela 22 Noembrie 1848 pana la 3 aprilie 1849.

Prima scrisoare:


            Frate Iancu!
            Fiindca circumstarile negresit poftesc aici o putere foarte mare, multe amenintari venindu-ne dela hotar – cu o vorba suntem in primejdie – pentru aceea frateste te rog, cum vei primi aceasta epistola, cu cea mai mare graba si aspra porunca sa randuesti ca din Sohodol toti puscasii cati se afla sa porneasca catre Blajeni, pe cari daca nu altminterea cu amenintarea pedepsii mortii pe toti luandu-I, cu cari urmeaza ca in jos coborand pe Bulzesteni, asa incat mai putin sa fie in numar 200 de puscasi. Acestia toti sa fie sub comanda lui Schuster. Pe mane sara negresit sa fie aicea in Baia de Cris, unde ii vom astepta. Apoi si aceea sa faci in stire precum ca acei puscasi ce vor veni, din ziua ce vor sosi aicea, tot insul va capata 8 cr. (creitari, n.a) in argint pe zi si painea sloboda.
            Si din nou pentru ca sa nu ramanem in nevoie, cu toate puterile te sileste.
            Te roaga al tau

Ioan Buteanu
Prefect
Baia de Cris, 22.11.1848

A doua scrisoare:


            Frate Iancule!
            Tribunul Corches mi-a scris, cum ca puscasii cari se afla aicea sa ti-I trimit indarapt. Eu cati au fost, i-am trimis. Cealalta parte mare, cati au fost aici, toti au fugit acasa, baremi ca de mancare au avut, ca oamenii de pe aici le-au dat. Abia am 40 oameni aici, cu cari tinem stramtorile. Primejdia iara creste din cauza ca ne-au scris oficios cum ca in Sebes au intrat 6000 de Onkentesi (voluntari, n.a.) si 6 tunuri cu scop de-a veni la Zarand, si ma tem ca nici militia nu ne-a veni avand treaba pe acolo. Fa dispozitie la Tribunul din Abrud ca din satele cari se tin de Abrud, sa tina paza aici la Buces, precum este Abrud-oras, Rosia, Corna, Bucium, Carpenis, Cernita, ca altminterea fara primejduirea persoanei mele a sta aici, voiu fi silit a ma duce la un loc mai scutit pentru mine.

Buteanu
Prefect
Buces, la 22 ianuarie 1849

            Frate Iancu!
            Tu nu bagi de seama, puscasii cari au mai ramas aici din Scarisoara toti au fugit; ceilalti au fugit mai inainte si cand era sa ti-I trimit pentru apararea locurilor de pe acolo, abia erau vreo 80. Ai grija ca puscasii mai toti sunt pe acasa, fugiti de aici, si tu vei socoti ca sunt in slujba. Strange-I toti si o parte mai mare mi-I trimite incoace ca sa-I putem apuca hoteste. Pana acum tot i-am tinut, dar acum n-avem cu cine si o trebui sa parasim pozitia cea buna pentru lipsa puscasilor. Fa dispozitie sa nu patim pericol.
            Salutare frateasca.

Buteanu
Prefect
Buces, la 24 Ianuarie 1849


            Fa pasii ulteriori in privinta banilor luati din casa bisericala din Abrud si ca sa putem ajutora pe fratii de dincolo, sa scriem toti trei cu Dobra la Comisariu, ca sa luam imprumutu ala din a Clerului nostru.
B.


            Tocmai cand ti-am scris ordinul acesta, mi-a sosit veste ca Ungurii toti din Zarand au trecut cu toata armata lor catre Deva, spre ajutor la ceialalti. Ca cazul este adevarat, vom vedea.
Buteanu

A patra scrisoare:


            Frate Iancule!
            Astazi catre Deva toata ziua suna tunurile. Oficiantul (officiolante) soldatilor Klokutian din Zlatna mi-a scris cum ca dansii nu pot veni in Zarand pe Grohas, de aceia mi-au facut cunoscut ca dansii vor veni cu toti oamenii sa le stam in cale la Brad, sau mai inainte.
            Pentru aceia, in numele natiunei romane si a imperatorului, va provoc ca numai decat sa plece tot lagarul incoace, ca impreunandu-se cu noi sa le stam in cale ca sa nu poata fugi in Ungaria. Eu scol toate satele de pe aicea.
            Guarda (guardia) din Abrud sa vina toata sau le ia pustile si le da la altii mai harnici. Militia inca ne urmareste.

Buteanu
Buces, 27 Ianuarie 1849

A cincea scrisoare:


            Frate Iancu!
            De atacul tinut cu rebelii in Zarand ai auzit, ca ti-am spus. Oamenii tai trimisi cu Clement au fugit. Eu nu stiu ce disciplina au? Tu ar trebui sa veghezi mai bine, ca eu langa toata grijirea mea nu pot lua seama noaptea pe unde fug. Ar fi indatorat satul sau mai marii din sat, daca nu arata scrisoare dela mine sau viceprefectul, sa nu-I sloboada in sat, ci sa-I pedepseasca, ca de tot asa vor fugi, eu nu sunt in stare nici un minut a sedea in Zarand. Daca si oamenii tai vor fi asa ticalosi, pune la toate potecile straji sa-I opreasca, ori trimite-mi cu numele lor in scris si din ce sat se afla ca sa va putem scrie dupa dansii. Numai decat te provoc ca pe maine sa trimit mai putin 300 puscasi cu Corches Nicolae si cu numele lor si din ce sat se afla, ca altminterea in zadar ne luptam.
            Axente inca ne scrie desperat, nu stiu ce va fi de noi.
Abrud, 2 Aprilie 1849

Buteanu

A sasea scrisoare:


            Iubite Iance!
            Bravul tau Clement abia a venit de 4 zile in Cris si sub pretext ca va merge sa se schimbe, a tulit-o in numele Domnului. Oamenii tai mai toti au fugit, abia am inca vreo cativa. Eu nu pot sta aici in locurile acestea periculoase cu putinii acesti oameni; de aceea numai decat sa-mi trimiti aci puscasi harnici si voinici, cari sa stie lupta cu barbarii. Langa dansii trimite-mi vreo doi tribuni, iara harnici, nu ca Clement cel fricos, si te grabest cu trimiterea lor aici.
            Oamenii sa fie cu merinde prevazuti si cu opinci bune, si dansii sa fie dispusi pe doua saptamani mai putin, si tu insuti le da porunca aspra ca nici decum sa nu cuteze a fugi acasa.
            Eu oamenii ii astept inca pe maine seara, altminterea ce se va intampla, vei vedea.
Buces, 2 Aprilie 1849

Buteanu

            Facem acum loc scrisorilor adresate de prefectul Buteanu tribunului N. Corches din Campeni. Iata prima scrisoare:


            Domnule Tribun!
            In urmarea epistolei mie scrise iti trimit puscasii, cari au fost la mine, din patru sute mai ramanandu-mi 37 dela Scarisoara. Pentru aceea ajutandu-ne Dumnezeu, imbarbatati-va si dati peptul cu Vasvari ca sa-l puteti reimpinge din hotarele Domniei-Voastre.
Buces, 22 Ianuarie 1849

Buteanu
Prefect

A doua scrisoare:


            Frate Corches!
            Planul pentru atacarea Ungurilor l-am cetit si la vreme de atac si noi am iscoti oarece. De aceia cum ca Ungurii din Zarand sa aduca pe seama Ungurilor din Abrud 3 sanii de pusti, noi nimic nu stim si pe aici nu se poate aduce, ca noi foarte avem grija, sunt picheturi in toate laturile.
            Ungurii sunt impartiti prin Brad, Baia de Cris si Halmagiu, au si 5 tunuri regulate. Acestea le stim de acolo ca am prins niste cocisi, cari au venit din Ungaria prin Halmagiu si Baia de Cris. Tunurile cele de lemn nu vi le putem trimite, ca noi inca avem lipsa de ele. Ti-am trimis 2 clopote si 2 caldari, lasa la Alajos sa ne faca 2 tunuri din ele. Solomon dela Deva mai toti puscasii si i-o trimis la Sibiu, care se afla inconjurat de Unguri. Numai fiti totdeauna gata ca la o primejdie sa puteti sari odata pela Blajeni.
            Blajul inca e cuprins, in biserica si-au bagat caii. Axente nu stim unde se afla.
            Blajul inca e cuprins, in biserica si-au bagat caii. Axente nu stim unde se afla.
Buteanu
Buces, 21 februarie 1849

A treia scrisoare:


            Aspra ordinatiune catra tribunul Campenilor Nicolae Corches.
            Ti se comunica sub cea mai mare raspundere a Domniei Tale, ca sa scrii la toti centurionii de prin satele de sub tribunatul Domniei Tale, ca toti oamenii dela 14 ani pana la cele mai adanci batranete, impreuna cu preotii si invatatorii satului, armati cu lanci si pusti, sa vina sub perderea capului la Abrud, in locul numit “Tarina Abrudului”, cu acea stransa randuiala ca toate pustile sa vina si nici una sa nu ramana acasa, sub perderea vietii si averilor.
Abrud, la 16 Aprilie 1849, la 8 ore seara
Din stransa Comisiune a Prefecturei Avram Iancu

Ioan Buteanu
Dumineca la amiazi sa fiti la locul hotarat

            O scrisoare a Prefectului Buteanu catra Tribunul Ioan Sulutiu din Abrud:


            Domnule Tribun!
            Trimisele vi le-am primit. Ungurii desigur se afla impartiti in Brad, Baia de Cris si Halmagiu. Noi ne aflam in numar putini, fiindca lagarul dela Trampoieni, venit, mai tot a fugit acasa. Povatuitor inca n-au. Dela Solomon acum anevoie vom capata ajutor, pentru ca lagarul lui statornic din venituri si puscasi, l-a pornit catra Sibiu, unde Ungurii cu generalul Bem se afla. Acolo trebue sa fie lovituri hotaratoare. Cu oamenii de pe la Zlatna pana va fi lumea bravuri nu vei face, pentru ca pe aceia nici ambitia nationala nu-I insufleteste, nici temerismu (curajul, n.a.) nu-i face luptatori. Blajul inca e ocupat de Unguri. Axente dupa ce a plecat de acolo, s-a retras, e imprastiat. Dumnezeu stie unde se afla. Insa toate nacazurile ne vin de la sefii militiei si de la blastamata politica si numai singur aceea ma inimeaza ca am speranta ca D-zeu toate le va intoarce spre mai mare binele natiunei.
            Fii sanatos.
Buces, 21 februarie 1849.

Buteanu
Prefect

            Scrisoarea-manifest a Prefectului Buteanu catre Axente Sever, prefect in Valea Murasului:
(e scrisa cu creionul, e strearsa, incat abia se poate citi. Nota autorului).


            Fratilor! Ungurii au navalit din toate partile pe noi. Astazi arsera doua sate: Zdraptii si Mihalenii. Noi am tinut foc cu dansii intr-un ceas. Acum n-avem munitie; de nu-mi veti trimite, suntem potopiti. Trimite-ti-ne prav si gloante si veniti in ajutorul nostru ca n-am mai mult de 100 de oameni. Scrieti-ne ce este pe acolo. Maine poate vom veni in Abrud ca numai unu (?) este pana acolo.
Buces, 3 Aprilie 1849

Buteanu


            Scrisorile tribunului Ioan Sutuliu (Nota 1) din Abrud catre Avram Iancu:


Prima scrisoare:


            Onorate Domnule Prefect!
            Aici inchis trimit raspunsul lui Buteanu. Te rog fa dispozitie la Zlatna, ca aceia, precum scrie Buteanu, nu vreau a asculta. Noi mane dimineata vom porni catra Buces, unde ne vom intalni cu Domnul Buteanu. De la Dobra inca n-am capatat raspunsul.
Abrud, 11 Ianuarie 1849

Ioan Sulutiu
Tribun
            Cand vream a pecetlui cartea, sosi si imbucuratoarea stafeta de la Dobra, care asta inchisa grabesc a ti-o impartasi. Vezi cum bate D-zeu pe Vasvari. Batar de ar fi murit mai de mult Vardener, ca Clujul nu l-ar fi reocupat Vasvari si de ar fi multamit Buchner de Sturbe inca in April 848, atunci noi nu aveam lucru mult.
            Originalul cartii lui Dobra l-am trimis la Buteanu, ca dansul, precum vad, e inghetat, ca sa-l mai incalzesc.
            Fii sanatos si sa nu ne temem de toate vanturile. Acel ce se teme in timpul de acum , nu-i vrednic de numele de Roman.

Sulutiu

A doua scrisoare:


            Onorate Domnule Prefect!
            Domnul hognogiu (hadnagy, in limba maghiara - locotenent, nota B.B.) Sandruca, in minutu aceasta sosind la mine, imi spuse ca i-ai trimis curier sa intoarca Batalionul lui Clocanu in ruptu capului, din pricina aceea ca Kossuth si Meszaros cu armata mare au sosit la Cluj, si cum ca vrea a navali pe Balgrad. Sandruca se porni la Zarand, dara ii de lipsa ca si noi sa fim cu paza.
            La Deva, precum spune Sandruca, noi am perdut din factiunea lui Pucher, asta a fost Joi, dar Vineri s-a intors lucru. Stie Dumnezeu ce va mai fi. Cu graba mai multe nu pot scrie. Ar fi bine sa ne putem intelege ca aici sunt multe factioni (?). de poti, vina sa le desfacem. Cu vorba mai multe.
Abrud, 10 februarie 1849

Ioan Sulutiu
Tribun

A treia scrisoare:


            Domnule Prefect!
            Fiindca de la Domnul Axente n-au sosit nici o scrisoare, am trimis cei doi calareti la Zlatna, scriind lui Dobra ca poftita instiintare a Domnului Axente negresit sa o trimita. Buciumanilor si Abrudsatenilor prin calareti le-am scris ca deloc sa se rascoale si sa porneasca catra Dusu, precum si Rosienilor ca la cea mai mica larma sa navaleasca catra Dealul Baiesilor. Asemenea dispozitiune am facut si la Carpenis ca si dansii rasculandu-se, sa inainteze catra Abrud. Aici nu se aude nici o veste sparietoare. Capitanul Ianbor in seara aceasta, la 7 oare, a fost la mine spuindu-mi ca Ungurii din Brad s-or dus catre Halmagiu si altii parte catra Baita si cum ca catre Deva ar suna tunurile groaznic.
            Capse si cuie maine la 8 oare va trimite Boeriu, precum si tunurile.
Abrud, 9 Aprilie 1849, 11 ore noaptea

Ioan Sulutiu
Tribun
            Eu toata noaptea voi patrula si orice se va intampla, eu voi raporta. Boieriu zice ca la dansu nu sunt capsele, dara cate vor fi in bolte, le vom trimite maine dimineata.

A patra scrisoare:


            Domnule Prefect!
            Cu cea mai mare graba numai atat pot scrie, cum ca oamenii si din Campeni si din tinutul acesta vin indarapt, fac larma si ca niste furiosi se lauda in tot chipul, nu-I putem infrana, suntem cu totii in primejdie, ca atacand si aprinzand Bradul, lesne se poate intampla ca insusi Romanii din Zarand, impreunati cu Vasvari, si Abrudul si tinutul Campenilor sa-l faca cenusa.
            Te rog ca pe un barbat, care are increderea poporului, grabeste si facand cele de lipsa, sfatueste poporul sa nu fie asa de necredincios.
            Buteanu cu toti ceilalti erau a parasi si poate ca au si parasit Bucesul. Ce va fi mai incolo, Dumnezeu stie; destul ca stam foarte rau. Trimite, daca nu poti veni, pe fratele Corches.
            Vai de noi, de nu vei avea acum grija.
Abrud, la 9 Aprilie 1849

Ioan Sulutiu
Tribun
Saracu Buteanu e in cea mai mare primejdie.

            O scrisoare a viceprefectului Telechy din Abrud catra Avram Iancu:
            Domnule Prefect!
            Iata acum doua epistole de la fratele Damian si de la tribunul Popp, din cari iarasi vei putea lua in minte starea Ungurilor si ce vreu, dupa care vei putea planui ca cum sa ne orientam si noi. Da numai aceea imi iau indrasneala si eu, ca rugandu-te ce va fi, sa fie mai in graba, precum vei bine voi a vedea si din aceste epistole. Roatele si plumbul il voi trimite.
            Fii sanatos.

S. Telechy
Viceprefect
Abrud, la 15 Maiu 1849


            O scrisoare a inspectorului Petru Demian din Deva catre prefectul Buteanu:
            Fiti numai cu curajiu, ca pe 8 April negresit vom intra in Zarand, 2000 pe la Soimus si pe 6 April in Deva si Hunedoara 12.000 cu Bucher si Urban, iara pe la Brasov multe mii. Acestea sunt singure datumuri.
            O parte din acestea vor trece Murasul si se va trage catra Geoagiu, unde se vor impreuna cu cei cari vor merge pe la Orastie. Eu sunt insarcinat ca sa va instiintez si pe Iancu ca sa strangeti uniti cu militia prin instiintare si cointelegere, ca cu toate puterile sa se nimiceasca inimicii.
            Ca de catra Oradie ii bate cu Ielacich, cu Windischgratz si sa stii ca toata armata imperiala a jurat, ca sau vor nimici pe Bem sau vor peri toti.
            Leninger va trage gordon pe langa Muras cu 7000. Frate, iti spun si-n cazu ca acum trebue sa stam cu toate puterile hotarati, “invingere sau moarte”, ca toata lumea striga asupra Romanilor.
            Vom capata pentru Romanii nostri 10000 de pusti cari la cei mai vrednici numai le vor imparti. Capeti 600 de pacheturi, dara numai cu randuiala buna sa le intrebuintezi, ca nu sunt altele. Scrie Iancului ca pe 7 April sa se stranga loagarul baremi 5-600 la Ampoita, ca generalul Puchner calculeaza pe aceea si sa nu ramanem de minciuna. Acum sau niciodata trebue sa se hotarasca soarta Ardealului. Eu inca pornesc azi sa strang loagar la Muras.

Petru Demian
Inspector
            Din porunca d-lui Schlosscomandant sa arestezi pe toti aceia cari au fost in loagarul Ungurilor, cari sunt suspecti, pana la alta hotarare.
Demian
Cetatea Deva, 5 Aprilie 1849

            Din citirea si examinarea obiectiva a interesantelor scrisori de mai sus, cetitorul poate sa-si faca o idee exacta de dragostea de neam, de energia si de spiritul de disciplina atat a prefectilor si tribunilor, cari comandau legiunile romanesti, cat si a insisi legionarilor. Ar fi o gresala nemeritata pentru luptatorii de la 1848 si 1849, daca din cateva cazuri sporadice de defectiune in randurile legionarilor, motivate de imprejurarile greutatilor vietii pentru ei si familiile lor, am trage concluziuni, cari ar putea atinge insufletirea si dragostea de neam cu care au luptat.
            Dealtfel prefectul Buteanu, care a fost unul dintre conducatorii cei mai energici si mai inteligenti ai miscarii dela 1848 si care si-a sfarsit viata cu moarte de erou – fiind spanzurat de Unguri la Ioasi – ne indica in mod luminos in scriosarea sa catre tribunul Ion Sulutiu din Abrud cauzele adevarate ale defectiunilor ivite ici-colo spre sfarsitul revolutiunei in randurile legionarilor, cand scrie: ”Insa toate nacazurile vin dela sefii militiei si dela blastmata politica si numai singur aceeea ma inimeaza ca am speranta ca Dumnezeu toate le va intoarce spre mai mare binele natiunei.”
            Tot din aceste scrisori mai rezulta imensa autoritate morala de care se bucura Avram Iancu in fata poporului si a comandantilor sai, cari de cate ori observau acte de indisciplina la legionari, i se adresau lui, “Craiului Muntilor”, ca sa intervina cu cuvantul si prestigiul sau covarsitor.
            Si cuvantul lui Avram Iancu a fost intotdeauna ascultat. Dovada: La 1849, cand generalul Bem inconjura Muntii Abrudului cu 30.000 soldati bine inarmati, toate armatele care intrara in munti, sub comanda lui Hatvany, Vasvari si Kemeny Farkas, au fost complect nimicite.

 

Nota 1Ioan Sterca Sulutiu, fratele fostului mitropolit dela Blaj Alex. Sterca Sulutiu, era proprietar de mine si functionar la camara sau oficiul de schimb al aurului din Abrud. S-a nascut la 1796 si a incetat din viata in anul 1858. La 1848 a fost tribun cu rangul de maior. Casa lui Sulutiu din Abrud a fost in 1848 centrul de intrunire al fruntasilor romani si asilul exilatilor din Romania. Alex. Golescu a stat aici pana la intrarea Rusilor in Ardeal, cand apoi s-a refugiat la Paris. Ioan Sulutiu, care facuse ca ofiter austriac campania in contra lui Napoleon cel mare, a fost sufletul operatiunilor militare romane din muntii Abrudului si totodata inventatorul legendarelor tunuri de lemn, legate cu cercuri de fer. Prin el se trimeteau de catre comandantul cetatii Alba Iulia munitiunile necesare Motilor. Sulutiu s-a distins in toate imprejurarile printr-o cinstita inima romaneasca, cum certifica de altfel si Avram Iancu in raportul sau catre imparatul Francisc Iosef.

 
Acest site a fost creat in 25 Noiembrie 2007
bogdan@taramotilor.ro

Visitor Counter by Digits