CAPITOLUL XVIII
           REGIUNEA MOŢILOR DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC


           Unde începe şi unde se sfârşeşte ţara Moţilor? – iată o întrebare, care trebue bine lămurită, căci asupra ei nu sunt de acord toţi scriitorii, cari s-au ocupat cu istoria Moţilor.
           Regiunea Moţilor face parte integrantă din Munţii Apuseni ai Transilvaniei, cari se întind pe de o parte din dreapta Murăşului, dela Răsboeni şi până la Păuliş, în comitatul Aradului, iar pe de altă parte dela Răsboeni în direcţia Clujului şi până la Oradea-Mare. Mai precis, Munţii Apuseni sunt scăldaţi la Sud şi Sud-Vest de apele Murăşului şi Arieşului, iar la Nord şi Nord-Est de apele Someşului rece, Someşului cald şi ale Crişului repede.
           Regiunea propriu zisă a Moţilor cade cam în mijlocul Munţilor Apuseni. De unde anume începe şi unde se termină ţinutul Moţilor, părerile diferiţilor autori diferă.
           Astfel Iosif Sterca Şuluţ, el însuşi Moţ, născut în Câmpeni, fost preşedinte al “Astrei”, scrie în “Enciclopedia română” (tom III, pag. 336) că “adevaraţii Moţi sunt numai cei din satele Vidra de jos, Vidra de sus, Albac, Neagra, Scărişoara, Ponorel şi Secătura, unde bărbaţii în vechime purtau părul împletit în chică sau legat în vârful capului moţ”. Regretatul Şuluţ a omis – din greşeală sau intenţionat, nu pot şti – să înşire printre comunele moţeşti şi satul Vidra de mijloc, situat între Vidra de jos şi Vidra de sus, precum şi comuna Câmpeni, considerată drept centru al Moţilor.
           Regretaţii Teofil Frâncu,născut în Benic lângă Alba Iulia, şi George Candrea, tip expresiv de Moţ, născut în Neagra, lângă Câmpeni, spun în conştiincioasa şi interesanta lor lucrare “Românii din Munţii apuseni” că: “Ţara Moţilor începe dinspre Abrud, dela Cărpiniş în sus, iar dinspre Ofenbaia dela Bistra”.
           În contradicţie deci cu Iosif Sterca Şuluţ, aceşti doui valoroşi scriitori au mai lărgit cu câteva sate suprafaţa teritorială a Moţilor.
           Macedoneanul Tache Papahagi, profesor în Bucureşti, care este un iscusit şi foarte sârguincios scriitor folclorist, scrie următoarele în studiul său “Cercetări în Munţii apuseni”: “Geografia umană a Munţilor Apuseni ne determină să împărţim populaţia lor în două categorii bine distincte: în Moţi şi Mocani. Primii se pot divide în doua clase: Moţi propriu zişi, cari se ocupă mai mult cu industria lemnului, şi Minerii sau Băieşii din imediatele împrejurimi ale Abrudului”.
           Cu alte cuvinte, contrar celor susţinute de Sterca Şuluţ de o parte şi de Frâncu şi Candrea de altă parte, profesorul Papahagi înglobează în Ţara Moţilor şi oraşul Abrud cu toate comunele învecinate, în cari există mine de aur cu băieşii lor.
           Teza profesorului Papahagi este, fără îndoială, cea mai aproape de adevăr.
           În timpurile mai noui însă şi mai ales de după răsboiul mondial, după urma căruia, cu mari sacrificii şi cu râuri de sânge vărsat, neamul nostru s-a întregit formând statul României Mari de azi, noţiunea de Moţ a câştigat mult în amploarea şi lărgimea ei. Într-adevăr, dezideratele Moţilor propriu zişi fiind comune cu cele ale vecinilor lor imediaţi, ca Mocanii şi Crişenii, cu cari au avut contact de secole şi la bine şi la rău, şi în timp de pace şi în vreme de revoluţie, au făcut ca sub noţiunea de Moţ să intre toţi locuitorii satelor începând dela marginea Clujului, dar mai precis dela Gilău, spre sud până la Baia-de-Criş şi Brad, precum şi cei cari populează satele dela Presaca, lângă Zlatna, spre apus, Abrud, Câmpeni şi până dincolo de Vidra-de-sus şi înspre Hălmagiu şi munţii Bihariei, adică până la Beiuş.
           Întreaga această populaţie pretinde azi în cor îndreptarea nelegiuirilor de sub regimul unguresc şi asigurarea unui viitor mai bun şi mai omenos, [...].
           Pe baza suferinţelor comune şi a teatrului luptelor eroice duse tot în comun de Moţi cu o parte din Crişeni şi Mocani, precum şi pe baza concepţiei de mai sus îmbrăţişată şi de guvernul ţărei, regiunea Moţilor cuprinde extremităţile următoarelor 6 judeţe: Alba, Turda, Hunedoara, Cluj, Arad şi Bihor.
           De altfel încă de pe timpul fostului guvern (1922-1926),[…], aşa a fost considerată regiunea Moţilor – şi dovada o avem în faptul că în anul 1923, când au fost scutiţi Moţii de amenzile de păduri, decretul regal privea pe toţi locuitorii de munte din cele 6 judeţe amintite mai sus. Dar în susţinerea acestei teze, în ce priveşte lărgirea noţiunei de Moţ, vine şi aplicarea legii pentru reforma agrară în ceeace priveşte acordarea de păduri şi păşunate comunale.
           În interesul deci al sfintei dreptăţi, ce se cuvine Moţilor drept reparaţie naţională pentru trecutul lor glorios, dar plin de suferinţe, noţiunea despre întinderea teritorială a regiunei Moţilor aceasta trebue să fie şi să rămână, după cum o învederează şi harta alăturată.

 
Acest site a fost creat în 25 noiembrie 2007, iar această pagină a fost revizuită în 29 decembrie 2009 de către Bogdan Briscu
www.taramotilor.ro 2007 - 2010

Visitor Counter by Digits