Capitolul VI

O INCURCATURA OFICIOASA

            Dupa a doua invaziune a lui Hatvany in Muntii Apuseni care s-a sfarsit asemenea celei dintai, cu totala nimicire a maghiarilor, a intrat in Abrud Br. Kemeny Farkas cu o armata numeroasa si bine organizata, dar si acestia au fost respinsi.
            Intr-o zi, cand curgea lupta intre Abrud si Carpenis cu mare inversunare, s-a intamplat o scena foarte comica si anume: judele din Abrud-sat, Bidigutiu, om avut si onest, a carui casa se afla in capul satului de catre Carpenis, privea cu mare neliniste lupta intre Maghiari si Romani, vrand a se prezenta inaintea invingatorului, ca primarul comunei, in costumul national al acelei parti beligerante, care va iesi invingatoare, nu cumva in prima furie, trecand invingatorii pe dinaintea casei sale, si vazandu-l in costumul contrarului, sa-l omoare. Si-a postat dar pe servitorul sau pe o culme deasupra casei de unde se vedea batalia, si i-a demandat, sa-i strige, cari dintre luptatori sunt invingatori? ca el sa le iasa inainte.
            Primarul, care era om cam batran, mare, si gras, om greoi, a stat in curte, tinand intr-o mana costumul maghiar, iar in celalalta cel romanesc.
            “Tine-te jupane; s-au amestecat Ungurii cu Romanii. Se bat ca orbii. Fug Romanii, jupane, trage nadragii!”
            “Romanii s-au oprit, s-au intors asupra Ungurilor; Ungurii au luat-o la sanatoasa. Trage cioarecii, jupane!”
            “Au sosit 2 tunuri unguresti cu calaretii pe drum, au respins pe Romani; trage nadragii, jupane!”
            “Romanii au inconjurat pe Unguri, acestia se retrag in graba, trage cioarecii jupane!”
            “Ungurii au capatat ajutor, s-au aruncat orbeste asupra Romanilor, pe cari i-au respins in padure; trage iute nadragii!”
            “Pentru D-zeu! jupane, ai grija! Romanii si-au aruncat palariile si tundrele, navalesc asupra tunurilor si asupra catanelor, ca turbati, Ungurii fug mancand pamantul; trage cioarecii jupane! Au invins Romanii! Iute! Grabeste-te jupane! Tulai!!! Uraa!!!
            “Auzi, mai! Acum al dracului sa fii, tu, cu Unguri si cu Romani cu tot, zise bietul primar, care s-a zolit si trudit, incat plin de apa si nadusit, nu mai putea nici rasufla de ostenit ce era.
            Nu ma mai imbrac si dezbrac, fie cum va vrea D-zeu.
            Ce tatal dracul! Sa ma spanzure n-as putea chinui mai mult.” A ramas in izmene si camasa.
            Mai tarziu de mai multe ori, il necajeam pe bietul batran zicandu-i: vezi! nevoia te invata, care e costumul international si neutru. Din capul locului trebuia sa ramai in izmene si camasa. Te crutai de frica si osteneala.

 
Acest site a fost creat de darastean in 25 Noiembrie 2007
bogdan@taramotilor.ro

Visitor Counter by Digits